nu am nimic

Ce am, ce am ?! De ce tot repeti fraza asta intr-una si nu ma lasi sa-mi vad de treaba ? Nu am nimic. Din contra, mi-as fi dorit sa am. Si acum sigur m-ai intreba “ce vrei sa ai”. Neah, sigur nu-ti pot raspunde la intrebarea asta. Nu pentru ca nu stiu un raspuns pe care sa-l dau si sa te fac sa-ti dai seama de ce sunt asa cum sunt, ci pur si simplu nu vad rostul unui raspuns la o intrebare la care tu stii  deja raspunsul.

Mi-e greu sa explic in cuvinte ce am si ce as avea nevoie, insa nu greu de imaginat. Tu insa, ce vrei ? Nu in general, de la mine. Te vad cum te invarti in jurul meu si nu zici nimic; tu, persoana care nu cere nimic niciodata, insa nu mereu e multumita: de ce ai avea nevoie ? crezi ca sunt prea putin pentru tine ? insemn prea putin ? Asa o fi, insa lucrurile marunte sunt cel mai de pret. Stii de ce ? Pentru ca nimeni nu le cauta. Eu le caut … si le pretuiesc, asa cum sunt ele, ieftine si putine – proaste si fara-de-rost.

Leaga-te de mine si putem sa alergam spre oriunde. Daca stai departe, nu vei sti niciodata si nu vei cunoaste niciodata adevarata valoare a unui lucru mic. E greu. Si munca zadarnica sa lupti pentru ceva care de fapt … nu stii ce e. Concret: ce vrei ? Amandoi sau impreuna ?  E o diferenta magnifica. Da-ti seama.

Leave a Reply