povestea noastra nu e scrisa pe capitole, nici nu incepe cu ‘a fost odata’. povestea noastra a inceput atunci cand ne-am intalnit intr-un impas al timpului, cand nimeni nu s-ar fi gandit ca broscoiul cel urat va intalni printesa din castel.

a inceput intro zi de vara, cand norii s-au vorbit sa dea frau liber razelor soarelui sa ne incalzeasca sufletele. am fost doi copii tembeli care la inceput sa temeau de taria sentimentelor, dar mai ales traiau cu frica cunoasterii, frica ce se definea prin iubire, respect, nadejde, implinire si fericire. Si cand ma gandesc la acea vreme cand mi se parea ca raman fara aer cand sunt langa tine, parca acum respir de trei ori inainte sa vorbesc despre tine,  dupa atata timp traiesc si acum cu frica, frica de tine, de puterea cu care apesi pe sufletul meu; si parca iti place, iti place sa ma vezi strivit, sa ma vezi cand sufar, dar tot tu vii pana la urma si ma eliberezi. Ma salvezi de tine insuti.

Chiar daca n-as fi fost din basme, ma simteam ca in basme, tu printesa din castelul fermecat, eu  zmeul de pe inorogul negru.